Obiceiuri nuntaDivortul si a doua casatorie
Randuiala canonica a Bisericii cu privire la cununie, problema divortului si a recasatoriei produc de multe ori confuzii si neintelegeri. Confuziile de acest gen, provin de cele mai multe ori din necunoasterea randuielii bisericii cu privire la aceste chestiuni. Pe scurt vom incerca sa dam cateva indicii si lamuriri in legatura cu aceste chestiuni canonice.
In cazul vaduviei, sotul ramas este liber sa se recasatoreasca fara sa aiba nevoie de vreo aprobare din partea statului sau a bisericii. De obicei recasatoria dupa vaduvie nu se face decat dupa cel putin un an de la moartea sotului decedat. In cazul divortului insa, pentru a doua sau a treia cununie, pe langa procedura civila de divort este nevoie si de actul de desfacere a cununiei religioase din partea episcopului si stabilirea unei epitimii (canon, mijloc de pocainta). In astfel de cazuri preotul nu poate savarsi a doua sau a treia cununie decat dupa prezentarea acelor acte de divort din partea statului si a bisericii. Astazi, aceste prevederi au devenit strict formale si canonul cu privire la desfacerea cununiei religioase si-a pierdut caracterul obligatoriu.
Inceputul este specific slujbelor numite ierurgii, asta arata ca cununiile a doua si a treia nu mai sunt considerate din punct de vedere liturgic Taine, ci Ierurgii. Randuiala liturgica a cununiilor a doua si a treia cuprinde rugaciuni pentru pocainta si pentru iertarea pacatelor celor doi miri. De la partea cu punerea cununiilor pe cap mirilor, randuiala liturgica este la fel ca si la prima cununie.
Cununia este si va ramane un ideal general recomandabil, dar el nu trebuie facut doar in virtutea unei traditii, ci trebuie pe deplin constientizat si liber asumat de ambii miri atat ca act in sine, cat si ca responsabilitate ce rezulta din acest act.
Alte articole:
Semnificatia traditiilor de nunta, Comunicarea eficienta dupa casatorie, Casatoria in Grecia Antica, Evolutia drepturilor sotiei, Pasii cununiei religioase ortodoxe
|
|
Adauga opinia ta: